Visualizzazione post con etichetta Mie poesie. Mostra tutti i post
Visualizzazione post con etichetta Mie poesie. Mostra tutti i post

domenica 21 dicembre 2025

'u stricaturu

 C'era na vota e puru mo ce sta

Nu stricaturu sutta a via suttana. 

Matina e sira a gente ce lavava

e se cuntava i fatti d'u paese.

Storie vecchie e nove, vere e nun vere 

accumpagnate d'u scrusciu d'a funtana. 

Donna Marietta è rimasta schetta 

pecchì 'und'avia a dota chi le spetta. 

 U frate, disgraziatu, se l'avia jocata 

ccu l'amici a re carte a na sirata. 

E mo le tocca fare a serva a ra canata 

e 'un tene mancu i sordi pe mangiare. 

Sta sempre dintra, sulu a ra ghiesa va

e tante vote se ferma  e se cumpessa

Dicenu ca... ma iu 'un ce cridu

su male lingue chi stanu a ricamare. 

U parracu se sa è fimminieri 

e fimmine ne tene   'nquantitate. 

Tutte quante sapimu ca se tene

a  Rosarina d'a  scinnuta d'u Piru. 

Chista 'un tene na lira, ma chissà cumu

cangia vesta e scarpe ogni simana.

E vue l'aviti vista a Maria Rosa

sta svergognata chi ccu don Nicola

se ferma tutt'e vote ppe parrare 

e certe sire 'u va puru a ru trovare. 

Dicenu ca 'ntonetta è n'atra vota prena

e mancu iddra sa chin'è ru patre. 

Giuseppina   d'u livitu

a ru maritu cce fa re corna

ccu tutta a gente chi capita a ra casa. 

E ra storia continua ppe' a jornata

ccu ru paise misu capusutta. 

 Antonio Coltellaro 

 

 

 

 

 

 

 

giovedì 13 novembre 2025

''mpiernu e paradisu

 

 

 Mamma m'ha dittu:  

si vue vivere 'mpace e senza guai

figliuma, sienti a mmie,  un te 'nzurare

ca pue  pe tutta a vita  te tocca tribulare.

A fimmina, se sa,   te duna gioia assai 

ma  ad ura chi t'adduni te tradisce

cu ru cuorpu, a mente e ra parola. 

iu rispunnivi: no, mamma iu me 'nzuru 

ca ccu Maria minne  vaju 'mparadisu. 

Passau nu mise cu juri, vasi e abbrazzi

pue u paradisu se cangiau a nu 'mpiernu

e  capiscivi ca mamma avia ragiune. 

 A. Coltellaro 

domenica 10 dicembre 2023

Rosa

  A nnamurata mia se chiama Rosa

e cumu rosa luce mienzu a via

è janca  e russa cumu na cirasa

e si camina cumu  puddrula   vola.

 tene i capiddri cumu 'a spica e nnianu

 e intra l'uocchi le se specchia u cielu

quannu parra na musica se sente

chi 'ncanta tutta quanta  'a gente

 le vuogliu bene a Rosa, è a vita mia

e si me manca, muoru puru iu.

venerdì 26 maggio 2023

Il sogno di Bruno

 

Il sogno di Bruno (e di tutti gli emigranti)


A sira quannu e stiddre 'ncignanu a lucire

me siedu a ru barcune p'e bidire

pue chianu chianu, quasi pe' magia

chiudu l'uacchi e me truovu a casa mia.

Nente è cangiatu, tuttu è cumu prima

c'è mamma, tata, zu 'ntoni chi jestima.

Simu tutti seduti 'ntuornu u fuocularu;

vuddre na cassarola, penne nu vujjularu.

Pue niesciu fore e ppe re vie caminu:

Maruotti, Chianu, jiennu pe' Trazzinu,

Me fazzu na vivuta a ra funtana

e minne sagliu versu a via suprana

A ru chianiettu aspiettu mu s'affaccia Maria

me basta nu sorrisu d'a nnammurata mia.

Sientu u rumure de l'acqua d'u cavune

chi m'accumpagna de quann'era guagliune.

Scinnu a ru jume, vaju a ru mulinu

sientu adduru 'e castagne e de vinu.

Arrivu a ru vuddru pe potire natare

E' sulu na gorna, ma a mie pare nu mare

De l'acquaru sagliu a santu Nicola

duve ce su' amici e cumpagni e scola.

Simu na murra e parimu diavuli 'ncarnati

jocamu, ma ne minamu cumu  dannati.

A sira quannu pue comincia  a scurare

pigliamu a via d'a casa pe' tornare

sientu mamma chi chiama e dice: oh Bru'!

Ma no, me suonnu, mamma 'un c'è cchiù.

Raperu l'uacchi: è muglierma chi chiama:

dice: Oh Bru', fa friddu, venetinne dintra!

Antonio Coltellaro



Bruno Porchia è emigrato in Australia quando aveva diciott'anni e adesso che ne ha 87, mi racconta che ogni notte, con la mente, fa il giro di Conflenti. Così come tutti gli emigranti.


lunedì 16 novembre 2020

Sagliu e scinnu.

 Quante vote sugnu jutu a trazzinu,

Santu Nicola, u putighinu appenninu

Saglia, scinnia, facia tuttu a na volata

de sutta a ghiesa sinu a ra scalunata.

Era ru  tiempu  ch'era ancora guagliune

 e   cu l'amici jocavamu a buttuni.

Mo puru, sagliu e scinnu  veloce d'ogni via

Però  curriennu sulu cu ra fantasia.

                         A. C.

lunedì 20 luglio 2020

Mpesate e ba,

mpesate e ba figlioliaddru miu
pigliate a roba tua e vavatinne.
a strada è longa, un dimmurare.
Chi t'aju e dire? Resta?
figurate chi festa chi facera!
Ma chi t'u dicu a fare
si a ra casa un c'è nente de mangiare.
Parte, ca u destinu nuostru è de partire
de jire riunni, pe stu munnu munnu. 
Va' e d'a gente tua un te scordare.
Scriveme e ncuna vota veneme a truvare
ca, si Diu vo, te staju ad aspettare.
                                 
                                     Antonio Coltellaro



domenica 10 maggio 2020

Festa della mamma

Ma'


Su passati tant'anni

e oje cumu ieri,

te pienzu sempre ma'.

E certe vote, me pare e te vidire,

e te sentire;


me giru pe te parrare,

pe te guardare,

pe te cuntare tante cose mie,


d'e cose ch'aju fattu

e tu nun sai.

Ma, u tiempu passa e bola:

è stata n'umbra ma'

chi cà è passata.

Minn'era scordatu

ca tu un ce si' chiù.



                       Antonio Coltellaro

 

martedì 24 dicembre 2019

La pastorale.


C'è una magica atmosfera questa sera
che  abbraccia la natura tutta intera.
Regna il silenzio intorno. Tutto tace.
In  terra e in cielo domina la  pace.
Dorme la   terra sotto un  bianco manto
Nel cielo c'è un chiarore  ch'è un incanto.

domenica 1 settembre 2019

Ritorno a casa.

Sugnu tornatu ieri a ru paise,
era tant'anni ca un tornava chiù,
aiu  giratu e vie ad una ad una
d'a via suprana sinu a ra suttana.
Sugnu jutu a ru chianu, a ru chianiettu,
Sutta l'arcu, u putighinu adiertu
 a Trazzinu, a ra Madonna u ritu;
 sugnu arrivatu puru a ru livitu!
Casa pe casa, purtune pe purtune.
Me sugnu fermatu ed aju penzatu
a ra gente chi c'era a ru passatu:
 ntoni, Nicola, Micu, u zu Pasquale
e  nu guagliune chi chiamavanu Jugale.
Cum'è passatu u tiempu! Sinn'è volatu!
Cu na jujjata u vientu se l'è portatu.

                                     Antonio Coltellaro





venerdì 7 giugno 2019

Fimmina paisana.


Sempre de pressa,
senza  vacare
saglie, scinnie 
pe tutte ste vie.
Nu figliu mbrazza
e n'atru pe ra manu,
jie e benie 
de l'irtu e d'u chianu.
Cu ra cuda scinnuta
sudata e  scauza
currie a ra funtana
o a l'isca suttana.

domenica 20 gennaio 2019

Casa mia

Bella o brutta che sia
questa è casa mia
e non m'importa se la gente
dice ch'è vecchia e fatiscente. 
A me piace così
con i muri crepati,
i vetri scheggiati
i fili volanti,
scale pericolanti.
Qui bevo ancora l'acqua dal barile
e qualche volta mi lavo nel cortile. 
 Faccio fatica a chiudere la porta
e di alimenti mi manca la scorta.
Ma la trovo accogliente
e non mi manca niente
perché  mi resta la buona compagnia
dei miei ricordi e della gente mia. 

                             Antonio Coltellaro


lunedì 18 dicembre 2017

Natale














Vorrei nel prossimo Natale,
passare una sera un po' speciale
trovarmi nella vecchia casa familiare,
sedermi ancora accanto al focolare
ad ascoltare le storie  di Jugale.
Cantare  una  canzone un po' stonata,
con le parole tutte da inventare;
ascoltare il borbottar della pignata
e passare la serata a spizzicare.
Bere un bicchier di vino in compagnia,
udire il suono della zampogna nella via.
Sentir la pioggia che batte alla finestra,
Guardar la fiamma, gialla come  ginestra.
Passare al sonno col tepor del fuoco 
 e sognare un mondo che non è più mio.

                                                    A. Coltellaro

domenica 16 luglio 2017

A scurata.



Quannu a sira comincia a umbrilijare
e ru sule sinne scinne  versu u mare
me sientu 'ncuorpu na malincunia 
chi und'abbannuna chiù l'anima mia.
Aria intra l'aria me pare de volare
cumu na cosa chi c'è e chi  nun c'è.
Mienzu a stu munnu tuttu culuratu
me giru ntuornu cumu fora ncantatu
e mpaccia a sta biddrizza d'a natura
me scuordu tutttu e pierdu ogni paura. 

                                             Antonio Coltellaro
 

lunedì 9 gennaio 2017

A cicala e ra furmica.


Pe n'estate tutta sana

a cicala avia cantatu

e all'arrivu d'a vernata

se trovau tutta  ncamata.

Un d'avia nu vermicieddru

nè nu sulu muscariaddru.

Circau aiutu a ra furmica

chi cridia ca l'era amica.
- Prestame na muddricheddra

de pane o de guasteddra!

domenica 15 maggio 2016

Ma'


 

Ma'


Su passati tant'anni

e oje cumu ieri,

te pienzu sempre ma'.

E certe vote, me pare e te vidire,

e te sentire;

martedì 13 ottobre 2015

A l'uortu ce vo n'uominu muortu.




Ieri sira aju lejutu a ru giornale
ch'anu arrestatu u figliu de Pasquale.
- Madonna! e chi è successu?
- E' successu c'ha fattu nu delittu.
Cumu? a mie paria nu santu!
Santu o no santu, ha cumpessatu!
A ra legge ha dittu:
-  aju ammazzatu 
pecchì nannu sempre me dicia:
a l'uortu ce vo n'uominu muortu.

                                                            A. Coltellaro

giovedì 20 agosto 2015

Duv'è juta?



Ma duv'è juta?


Sugnu tornatu ieri a ru paise,

era tant'anni ca un tornava chiù,

l'aju giratu tuttu, sanu sanu

senza trovare mancu nu cristianu.

sabato 4 aprile 2015

a morte d'u chiuppu

 

ieri anu vrusciatu u chiuppu,

n'arvulu granne e gruossu

chi d'i tiempi d'i tiempi

cummegliava a chiazza d'a Madonna.

cinque minuti suli su' bastati

e s'è riduttu a cinnera e carvune.

Mo è buonu mu se jetta a ru cavune.

a gente va e bene

e ru ciange cumu fora nu parente.

Cum'era granne! chi friscura n'ha datu!

e quanti cristiani sutta si ce su' assettati:

patrima, nannu

e u catanannu e nannu.

domenica 10 agosto 2014

Quannu te dice


Quannu te dice, 'nto', torna a ra casa!
mo su' tant'anni ca 'un tuorni chiù.
Vene ca n'assettamu cà a na rasa
e ragiunamu d'u tiempu chi un c'è chiù.

Te cuntu, de quann'ere nu guagliune
e te portava, mbrazza, a fatigare
d'u juornu chi cadisti a ru cavune
e pe na notte t'avia de cunzulare.

giovedì 27 marzo 2014

rondini


C'è chi va
e c'è chi viene.
C'è chi sale
e c'è chi scende.
Chi si posa
e poi riprende,
chi si lancia
e l'aria fende.
Chi con volo radente
s'infila tra la gente.
Ora in gruppo
poi da sole,
in voli planati,
intrecciati,
virati.