Gente de oje, tutta acitu e ffele, eranu miegliu
i tiempi d'e purcine.
Giovanni Villella ( Falerna)
Dialetto di Conflenti (CZ), paese calabrese situato nella zona centro-occidentale della regione.
A bagnarota.
Jeu mi rricordu
comu fussi ajeri
a fìmmina ch’i saji
chi camìna peri peri,
chi vandìa i pisci
chi cunṭṛabbanda u sali
o ch’i cofina ‘n testa
chi cala r’u canali;
chi llava i rrobbi
vasciata nt’a hjumara,
chi passa r’a marìna
e s’a faci para para;
chi ṭṛasi i paluni
inṭṛ’a gallerìa,
chi si cchjappa r’i capiji
quandu si sciarria;
chi vìndi u latti
r’i crapi, ṣṭṛati ṣṭṛati,
chi vindi carvuni
a sacchi mmunzejati,
chi cala r’i vigni
ch’i panara ê mani
e quandu si ssetta...
si spremi i mulingiani.
Ndi fìci sacrifìci
sta fìmmina ’i na vota,
cacciamundi u cappeju:
chista è a BAGNAROTA!
Capilli rizzi e capilli anellati
supra la testa cumu li teniti
Tenitili nu pocu ritirati
ca d'ogni amanti muriri lu faciti
( Gizzeria)
Oh , lu tiempu trascursu chi nun vene!
Nun jamu a fare cchiù di la passata...
Su' tanti i dispiaciri, tante 'e pene
L'urtima corda tua s'edi spezzata
Oh lu tiempu passatu chi nun vene!
Amuri meu, chi mi facisti fari
facisti fari na grossa paccia,
'U patrannostru facisti scordare
E a quinta parti di 1' avimaria ;
’U credu no lu sacciu 'ncumenzari
Vaiu a la Cresia e mi sperdu la via
Su turcu e no mi vogghiu vattijari,
Ca turcu addiventai pi amari a ttia.
(Canto popolare di Melilo Portosalvo)
Vu’, cummari, ‘ndaviti palumbi?
A ME MATRI
Facce de linterna 'nfusa all'uogliu
Tu vai diciennu ca iu muoru ppe ttia.
Iu nun t'aiu vulutu né te vuogliu
Nemmenu t'aiu avutu 'n fantasia.
Vatinne a mare mintete a 'nu scuogliu
e lavate la facce cu lissia!
' Mienzu sta ruga cc'è nu ciucciu muortu
Chissu è l'amante chi more ppe' tia,
Cumu me scialu 'tra de mie sulu
moni chi sugnu pur'io 'ngrisatu !
Ride, Peppinu, si vue ridire;
ma un me chiamare nu scustumatu.
Si de carvuni cumpru nu catu,
cca' - tu ce piensi? - haju de dire:
..........................................................
nun c'e' bisognu lu 'ngarri sulu !
DEAR TATA
Te fazzu chista littera
ppe' te dire ca io vorra mu venissi
puru tu dduve figliutta alla Merica,
pperchi' all'Italia, un c'e' cchi fare cchiu'.
Lu tue Michele, cca' se chiama Maicu
- ch'edi 'Ngrisatu, - e' misu 'mbissinissi,
e' notaru, edi Furmine, edi 'Ntrepitu
de Corte, oi tata mio, mu lu sai tu !
E' Brodu, lieji frate, e Venerabile
dei Frammassuni, alla Loggia Mazzini;
e' puru Membru d'u Grubu D'Annunzio,
Prisidente de tante Societa':
ha 'nzurata la vita ditta laif
ppe' Dollari Ten-Tausi e sikstini,
chi suni: Decemila pezze e Sidici;
cchi ti 'nde pare d'u tue son, oi ta' ?
Stadi de casa a cientuvinti Murberri
Strittu, ccussi' se chiamadi la strada;
spicca, vo' ddire parra, miegliu e lojaru
- d'avucatu. ed ha gia' mocci moni';
edi nu politiscinu dei foisti
tra li puliticanti de Manata,
sadi le gghenghe sa tutti li lofani,
chi suni a sta citta', ditta seri' !
Fa' ppe li sperti sta contra d'America,
dduve la parra edi mbrogliusa e storta !
Mera: 'e fimmine cca' se chiaman'uomini,
l'amure lova, oi ta', la scarpa sciu'.
Lu cavallu se chiamad'ursu; e papara
la carta; cuccu lu cuocu; door 'a porta;
ciuccia la gghiesa e pristu - cca' - lu prievite,
fessa la facce, oi ta', cce cridi tu ?
Si vue dire: hai capito? hai e dire; stend-ju'?
Li stivali se chiamanu li butti;
li guai ccadi se chiamanu li trubuli
e guai se dice ppe' dire: pperchi'?
fitti - ccu crianza - li pedi se chiamanu
ed unu sulu pede e' dittu: futti
l'Americane, a nue Taliani pipuli,
',njuranu li ddeconi e lli ghini'!
L'erva se chiama grassu; comba 'u piettine;
lu dente tuttu; lu scieri sceriffu,
n'autu palazzu e' dittu lu scaicrepalu,
meo e' llu sindicu, oi ta', l'arvule e' trii.
La mamma cca' se chiamadi de modera,
lu voi vicu e' dittu uossu, muortu biffu;
vuda e' llu lignu; bullu edi lu tauru;
lu cielu e' scai; lu mare e' ddittu sii !
Iessu vo' ddire si; men su' l'uomini;
boja i guagliuni, oi ta', leccu lu lacu;
cce su' numi e cita' curiusi propriu:
Dimoniu-Juda (arrasusia de cca' !)
E' nais- biellu: Lubucchinu e Monaca
- ccu' Luvurpile 'ntra lu Fai - Cecacu
e Pisciacchilli, Cazzacchilli e Piritu
e l'O'ma-fadi, ccu llu Miscicca' !
Tata mio biellu, cca' a fatiga tenedi
nu bruttu nume, chi 'mpagura: l'uorcu,
lu 'ndianu se cchiama corn, e sciabula
la zappa; cao la vacca; a vite scru' !
Lu casu accisu; lu lapis pensalu,
cichina la gallina; pigg 'u puorcu;
ppe' dire ad unu: tu cchid'hai? se dicedi
ccussidi: Guazza- marra-vaju' ?
Na vota si jia alla marina
Sulu 'a duminica matina.
A prima du liattu ca s'azava
era chilla ca 'a casa guvirnava.
Rumuri 'i stanati e adduru 'i cucina,
pipi, patati e pasta chjina,
mulingiani linchjiuti e... 'na gridatina:
" zumpati du liattu, sunu e cinque 'i matina. "
Erano i setti, pronti a nesciri
a Piazza d'Armi s'avia ddi jiri.
U pustali arrivava e lla fhulla saghjia
chi s'assittava e chi all'impiedi stavia.
Arrivati allu mari dopu na ura
tutti scindianu ppi l'avvintura.
" Pighjiati tuttu, scinditi i guaghjiuni
'un scurdativi nenti, speci 'u miluni."
.........................................................
A. Cuda (Nicastro)
Ppe Lucrezia rumana rre Tarquinu
Lassau lu regnu e si nne jiu luntanu;
Pped'Elena, d'aspettu jancu e finu
A Troja foze sgasciu orriennu e stranu;
Sanzune, chillu forte paladinu
Ppe Dalila restau stisu anu chianu;
E ppe na donna Carru Cusentinu
Ridere nun s'è vista ad Apriglianu.
Parti lu marinaru e va ppe mari
Lassa menza cinquina alla mugliera
- Muglieri mia, accattaticce pane
'nzinca chi vaju e viegnu de Missina-
- Santu Nicola miu, fallu annicari,
'Un mi curu ca riestu cattiva.
Ah quantu va' (vale) na scianca de massaru
Nun va' na varca cu tricientu rimi.
Dialetto di Acri (trascritto da Padula)
Enzù, famme sentì si tiene ‘a freva,
Quannu a cumpagna mia, tutta amurusa
' a prima vota me projiu lu mielu
avìa lla capu e ll'anima compusa
sempre cchjù sulu sutta chillu cielu
Ma pue, cu' m'u mintiu biellu 'ntr'e manu
pensai pensusu, 'a fazzu sta pazzia?
Sugnu fattu ccu' cotracu e pantanu,
ma vuogliu 'na'cuscienza tutta mia;
riscernere iu vuogliu bene e male
puru si 'a sorte mi se 'mbroglia tutta
'u fazzu 'ssu peccatu originale,
basta chi 'e miu sugnu patrune e sutta.
G. Oliverio
Cunta a un’a una r’i notti i stiji
Arzira 'nta la chiazza
vitti ad unu ccu la varvazza;
Jeu nci dissi : Bon giornu, gnuri.
Me jettau nu buffettuni.
Jeu nci dissi: Pecchì?
Mindi jettau n'atri tri.
Quandu 'a vitti mala pigghiata,
Mutavi strata
Iju vinni e m'arrivau,
N'atri quattru mi 'ndi jettau,
Curri, Vicenzu cà m'ammazzau!
Aprili chiuvusu, e Maju vintusu". "Maju ci sunu li diavuli ni l'aria".
" T'hai misu na curuna de brillanti
Pari cchiù bella e na regina assai.
Quannu tu mini nu peduzzu avanti
Le petre de la via movere fai:
Ca tieni sti bell'occhi joculanti;
Cchiù bielli de lu Sule troppu l'hai1
Va duormi, bella mia, ccu suoni e canti,
Ca intra stu piettu cunzervata stai!"