mercoledì 26 giugno 2013

A CERZA D’A LINZA



O cerza, chi arroccata e puterusa

spidi lu vientu fort’’e tramuntana,
‘sta mente te ricorda ed amurusa
se vorge sempr’a ttie chi si’ luntana!


Te guarda cum’’u faru de sarvizza
‘u marinaru adocchia d’intru l’unde,
quandu lu vientu ‘na timpest’attizza
e lle pagure sue se fanu funde.
O vecchia cerza, tu chi fai vidìre
‘ fermu truncu e cime a zumpunìa
allarghi, cumu vrazza pp’accoglire,
accuogli puru ‘sta parola mia!
‘U viernu tu te spùogli pp’alluttare
cchjù forzicuta ccu’ lli brutti vienti;
‘mprimavera pue ‘ncigni a t’adornare,
cà lu bisuognu nuostru già tu sienti!
O cerza rande, sutta ‘ssa friscura
ripara l’agelluzzi ccu’ lli nidi
e glianda duna ed aria frisca e pura:
‘n’âtri mill’anni statti dduve sidi!
L’ùomini moni sempre se faû guerra
ppe’ sse tirare l’anim’e llu core;
tu, chi si’ arradicata forte ‘nterra,
surtantu bene mandi sempre fore!
A ‘ss’umbra tua cuntientu, ‘e quatrariellu,
fùozi scolaru ( e cumu cce tornerra!);
a ‘ss’umbra pue cce fùozi giuveniellu,
de maestru (furnut’’a prima guerra).
E tridici anni cce passai cuntientu,
faciendu, cumu pùotti, ‘u mio duvere;
pue me portàu luntanu ‘n’autru vientu,
ma piensu sempr’a chille primavere!
A ss’umbra pue cce tuornu vecchiariellu
ppe’ te dire ‘st’amara storiella:
– «Tu ere vecchia ed io ‘nu quatrariellu;
mo’ sugnu viecchiu e tu… si’ fort’e bella!» –
A ‘ssu tiermin’e Linza pue te lassu
e me ‘ncaminu ppe’… ‘na brutta via
e quandu ‘ntieri, all’urtimu, te passu,
‘na cima chjca supr’’a vara mia!

  Felice Costanzo ( Adami di Decollatura)

Nessun commento: