lunedì 29 dicembre 2025

'U surdatu

 Nu giuvane chi quannu jia a ra chiazza

Ognunu n'avantava ra spertizza, 

cchiu tardu lu vestieru de corazza

e, a ra guerra, soffria ppe ra lordizza! 


  S'avia crisciutu, longa, na varvazza

Ma na granata, 'ntruncu, de tunnizza

'na gamma cce truncau, mentre a re vrazza 

'na scaglia de granata li se 'mpizza. 

 

E ru nimicu, ccu na sciabulazza

le duna supra  a capu  e ru stennizza.

Mo, congedatu, è chinu 'e cuntentizza.

 

ppecchì 'u generale, ccu n'abbrazza

l'ha decoratu ppe tanta prodizza 

ca nullu fu capace mu l'ammazza. 

Dante Raso 

 

 Note: spertizza: intelligenza  lordizza:sporcizia

tunnizza; tonda 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

domenica 28 dicembre 2025

Lutto


 E' morta a Conflenti Gina Paola, conosciuta come Gina 'a Luca, Aveva 99 anni. Malata da tempo, non usciva più, ma ogni giorno la sua casa era meta di tanti conflentesi che nutrivano per lei un grande affetto.

Manteneva relazioni telefoniche con  tantissimi conflentesi emigrati in zone vicine e lontane: da Lamezia al Canada e in tutta Italia.  Aveva una mente lucidissima e, con diritto, poteva considerarsi la memoria storica del paese. Il cugino Corrado l'ha assistita amorevolmente  sino agli ultimi giorni. 

Condoglianze ai familiari. 

Messe fine anno


 

sabato 27 dicembre 2025

'U ragnu

 'U ragnu - nullu sadi quantu vale-

 0gn'unu sadi, mai avette scola,

nun usa fierri e no materiale

ma fravica 'na "casa " quannu vole.

 

Nun ha 'nu squatru, 'un sa de geometria;

Lavura citu citu; senza chiassu

Te fila 'nu filatu, foresia

Chi vale tantu quantu  l'oru stessu.

 

 A scienza usa 'stu filatu raru

Pppe ri strumenti de l'astronomia

E, curtivannu ragni, custa caru

 

ed ha provatu ca de ssa grossizza

lu filu de lu ragnu nun se spezza

supera ogni filu ppe fortizza. 

 

Dante Raso 

venerdì 26 dicembre 2025

''A virdura

 Virde  'e culure edi la virdura

Ca d'intra edi chjina 'e clorofilla.

'E pampine 'e na troppa 'e camumilla

Su' bbirde  e te sana ra puntura... 

 

 A marva, ppe ra tussa è indicata;

Fa ssangu 'a cicoria, a re vene;

'A gente se la mangia ca cummene

Eppuru edi bbona ppe 'nsalata.

 

'U spinacciu  è 'nnu tonicu, sapiti;

Puru 'e sengre, 'e cardelle e re scarole.

Chi mangia assai capucciu mai nun more,

La sponza e caulu 'e jure su' squisiti.

 

De le virdure nente pue scartare;

Su' tutte virde, ma su' sapurite,

Eppuru ca nun fosseru squisite

Su' certu 'a megliu cosa ppe mmangiare.

 

'A lattuca  se po' mangiare cruda;

Miegliu ancore si tu la fai a 'nsalata

Ccu pocu sale e dd'uogliu n'adogliata  

E riminata fincu c'unu suda!

 

E mo, si fiermu, criju ch'aju dittu

Quantu volia dire e, ssi nun sbagliu,

Iu me scordava a ddire: virde è l'agliu

E fiermu ca n'addura stu miu scrittu!... 

 

Dante Raso 

 

  

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

martedì 23 dicembre 2025

Feste

 Buon Natale a tutti.

'U gacciaru

 'Nu juornu,  gaccijava, nu gacciaru

A 'nu truncune 'e salice ciangente

Ca le 'mpacciava 'ntieri a 'nu spinaru

E, tagliannu, 'na spina assa pungente 

le se ficcau a nn'anca e, jestimannu, 

Tagliau tuttu 'u spinaru, gaccijannu! ...

 

 Stujannuse  lu sangu, ccu sta gaccia,

gaccija ru nnucente ruvettaru.

Ogni ggacciata 'na jestimaccia

 e ru muzzaudi tuttu paru paru.

Ppe nna pungiuta 'e spina 'u ruinau.

Ma gaccijatu, 'u salice 'un jatau!... 

 Dante Raso  

 

Note:  gacciaru: chi usa l'ascia o l'accetta. (boscaiolo, mastro d'ascia ecc). anca: gamba  stujannuse: asciugandosi

muzzare: tagliare 

lunedì 22 dicembre 2025

Zucca di calabrese.

 'Na vota vuogliu scrivere 'na cosa

diversa d' 'e cose scritte prima;

la chiamo  poesia, ma quasi è prosa,

chi dice puocu o nente e mancu rima.

 

Vue forse tutti già ve l'aspettati

 de lejere 'na cosa supraffina:

ma, cari  miei letturi, vue  sbagliati;

cumu viditi, è fatta la quartina. 

 

me chiamu  Dante cumu l'Alighieri,

e su' gnurante. e  mancu me ricuordu

chillu chi me mangiavi l'autru ieri. 

 

perciò cari letturi, e mie lettrici,

ccu tuttu ca ve cuntu  ste picate,

iu sugnu certu ca restamu amici. 

 Dante Raso 

 

Note:

mancu: neanche  picate: cose di poco valore

 

 

 

domenica 21 dicembre 2025

'u stricaturu

 C'era na vota e puru mo ce sta

Nu stricaturu sutta a via suttana. 

Matina e sira a gente ce lavava

e se cuntava i fatti d'u paese.

Storie vecchie e nove, vere e nun vere 

accumpagnate d'u scrusciu d'a funtana. 

Donna Marietta è rimasta schetta 

pecchì 'und'avia a dota chi le spetta. 

 U frate, disgraziatu, se l'avia jocata 

ccu l'amici a re carte a na sirata. 

E mo le tocca fare a serva a ra canata 

e 'un tene mancu i sordi pe mangiare. 

Sta sempre dintra, sulu a ra ghiesa va

e tante vote se ferma  e se cumpessa

Dicenu ca... ma iu 'un ce cridu

su male lingue chi stanu a ricamare. 

U parracu se sa è fimminieri 

e fimmine ne tene   'nquantitate. 

Tutte quante sapimu ca se tene

a  Rosarina d'a  scinnuta d'u Piru. 

Chista 'un tene na lira, ma chissà cumu

cangia vesta e scarpe ogni simana.

E vue l'aviti vista a Maria Rosa

sta svergognata chi ccu don Nicola

se ferma tutt'e vote ppe parrare 

e certe sire 'u va puru a ru trovare. 

Dicenu ca 'ntonetta è n'atra vota prena

e mancu iddra sa chin'è ru patre. 

Giuseppina   d'u livitu

a ru maritu cce fa re corna

ccu tutta a gente chi capita a ra casa. 

E ra storia continua ppe' a jornata

ccu ru paise misu capusutta. 

 Antonio Coltellaro 

 

 

 

 

 

 

 

sabato 20 dicembre 2025

La sira de Natale

 La sira de Natale se mangiava

Le ziculie già tutte 'nzuccherate.

Mangiannu, chira notte 'nne 'nghjornava

 Ridiennu e ccuntannu chjiacchierate.

 

Ficu siccate e nnuci ccu ru vinu,

Grispelle de patate-  'e mele untate -

Li guanti, li turdilli; aviamu chjnu 

Lu stomacu 'e ste cose prelibate. 


Sazizza, ccu ru pane de castagna,

Lu suzzu ccu l'acitu veru finu.

Ova frische, venute d' 'a campagna,

E re verdure frische d' 'u giardinu.

 

Lu juornu nne prejavamu  'i rigali 

Chi a nnue avianu datu li parienti

 Mo sugnu viecchju e tuttu chinu 'e mali

 E, Natale, nun me vide a ri Cujjienti,

 

Dante Raso  ( Conflenti Sup. 1877 - Brooklyn 1977)

  

 Ziculie: leccornie  

 Mangiannu, chira notte 'nne 'nghjornava: si mangiava sino all'alba.

Ficu siccate: fichi secchi. 

e mele untate: cosparse di miele. sazizza; salsiccia  ova:uova

prejare: gioire.  suzzu: gelatina con pezzi cotti di maiale.

Chinu 'e mali: pieno di malattie. 

 Cujjienti: Conflenti

 

 .

venerdì 19 dicembre 2025

'A farmacia

 Nu  juornu me servia 'na medicina

e a ra farmacia m'appi 'e junnare 

Fujiannu passu avanti 'na cantina 

duve tu truovi vivere e mangiare. 

 

'A farmacia te vinne re chianelle,

na medicina ppe ra cancarena; 

tagliole  ppe ri surici, pinzelle;

e tabaccu e bucchini d'amarena. 

 

Te vinne puru pannizzi ppe ra naca,

buttiglie ppe ru latte condenzatu; 

'a purga  ppe   'ncunu chi nun caca;

cuttune ppe ferite, arruotulatu. 

 

Rasuli e l'adduri ppe ru bagnu, 

'a carta ppe ru cessu e sapunetti,

e de ste cose è tantu lu guadagnu:

perciò chi vinne tutti chisti oggetti.

 

Fuorfici, scupettine e cicculata;

ppe fare sigarette l'equipaggiu.

Te vinne ra gazzosa assai gelata;

'mbuttitu lu paninu ccu formaggiu.

 

Lu farmacista ppe fare dinari

ha de vinnere tutte ste cose

ca sulu ccu re droghe ''un pò campari

vinniennu de chininu quattru dose.

 

 Dante Raso 

 

Note: m'appi 'e junnare: dovetti andare 

Fujiannu: scappando cantina: osteria

vivere e mangiare:  bere e mangiare 

cancarena: cancrena pinzelle: pinzette. 

naca: culla  adduri: profumi equipaggiu: tutto il necessario per...

pannizzi: pannolini  Chianelle: ciabatte

Scupettina: spazzola. 

giovedì 18 dicembre 2025

mercoledì 17 dicembre 2025

'A magara

  Si chiamava Putina.

Era piccola, con la testa piatta, gli occhi verdi, fosferiscenti, le narici dilatate, le mani svelte, mobilissime. Portava i capelli divisi a bande e raccolti dietro. a crocchia; vestiva il costume del paese, con la striscia della camicia bianca che fuoriusciva sotto il panno rosso; la gonnella con la coda e un corpetto che la distingueva dalla altre donne. L'età era indefinita: né giovane, né  vecchia. Viveva da sola, ma non era mai in casa. Usciva al mattino, tirandosi indietro la porta, con sul capo un piccolo cesto  di quelli che facevano gli artigiani del paese. Cosa ci fosse dentro, nessuno mai riuscì a vederlo, ma tutti asserivano che c'erano gli strumenti delle sue magarie: un osso di morto, erbe selvatiche, tra cui l'ortica, dieci peli della coda di un gatto, uno scarafaggio rinsecchito, una fialetta d'olio santo,  una boccetta d'acqua benedetta, un abitino rosso, una piccola croce, un tozzo di pane duro e un ferro lungo e appuntito che al  bisogno  veniva arroventato per pungere e bruciare il povero paziente.

Usciva al mattino, faceva un giro per il paese evitando la gente che, a sua volta, la evitava per paura di soccombere ai suoi incantesimi.  Poi spariva, si dileguava nel nulla. Solo  la sera, quando ormai le prime ombre scendevano sul paesaggio, ma sempre dopo il suono dell'Ave, quasi quei tocchi  le facessero paura e le presagivano ciò che sarebbe accaduto.  Si sentiva girare la chiave stridendo nella serratura e subito dopo i vicini pronti a spiare udivano voci rauche e rumori strani nella sua abitazio. Le mamme richiamavano i bambini:  presto, rientrate, è tornata Putina.

Vicino a Putina abitava Filetta. Era una donnina piccola piccola, minuta, ultra novantenne, quasi cieca e mezzo paralitica. Lei era la beneamata di tutti, quasi un portafortuna. Spesso sentiva strane voci che capiva perfettamente e individuava la persona da cui provenivano. Erano i suoi morti che le parlavano  e le presagivano ciò che sarebbe accaduto.Era conosciuta per questi suoi poteri medianici e spesso si ricorreva a lei per interpretare un sogno  o parlare con un morto. La sua casa era luogo di ritrovo. Una volta accadde che i morti non le vollero parlare perché erano presenti delle peccatrici.

Ma a lei interessava togliere i poteri alla magara.  Riunì il suo clan, fece i soliti segni invocando il padre, il figlio e lo Spirito Santo e attese una risposta alle sue richieste. Passarono 20-30 lunghissimi secondi, poi la casa cominciò a tremare, gli oggetti volarono per l'aria sbattendosi l'un l'altro e frantumandosi a terra. A terra si trovarono anche le pie, donne doloranti e atterrite.

L'indomani Filetta bussò alla porta: - aprimi , Filetta, mi manda tuo marito per dirti che presto verrà a prenderti per portarti con lui.Ma tu non chiamarlo più.

Otto giorni dopo Filetta non riuscì ad alzarsi: stava male. Ma, strano, i suoi occhi vedevano bene come un tempo. La stanza era piena di luci e di gente, la sua gente. Li chiamò tutti a uno a uno, poi chiuse gli occhi e si addormentò per sempre. E lei, la magara? Glielo avevo detto  di non parlare con i morti! andava dicendo. Sembrava a tutti che lei fosse la buona e Felletta la cattiva.  Ma non fu così. La povera Putina fu colpevole di quanto accadeva in giro. Bastava che entrasse in casa di qualcuno e subito la sventura si abbatteva su qualche familiare. Le sue magarie portavano solo male; venivano ordinate o con esse si vendicava delle persone che odiava.

Quando  morì la trovarono nuda, per terra; gli abiti penzolavano dalla finestra. Il prete non volle benedirla e fu portata al cimitero di notte. 

 

Maria Coltellaro (1921-2008) 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

sabato 13 dicembre 2025

venerdì 12 dicembre 2025

la Benefattrice

 'Na fimmina chi quasi aviadi nente

Ppe d'illa stessa, 'u juornu, ppe mangiare,

Sapia ca n'autra donna, cchiù pezzente 

Moria dde fame e nun potia pagare 

 

L'affittu ca 'u maritu l'era morutu

Ed illa era rrestata ccu ddui figli:

Unu a ra "minna" e, l'autru, nun finutu

Dui anni, e nna casa senza " stigli".

 

 Vad'a ra casa 'e " chista" e cce disse:

Iu mancu haju nente, ma si vue

Te uoffru mu lu duni a cchisse 

Due criature  e, ddijunamu Nue!

 

Dante Raso 

 

Note:

 Minna: mammella. Stigliu: mobile. criaturu: bambino.

giovedì 11 dicembre 2025

Tuortu nun hai

 Haju 'na suoru ch'edi preziusa

Cumu 'u diamante ca cussì se chjama,

Diamante, ch'è  dde core e graziusa, 

Si accurre, fa ra mala, ma è na dama. 

musca ppe nnasu nun se fa ppassare

E a ri scostumati, 'i fa ppi...scare...

 

Però si unu è dama o galantuomu

E dde su modu se sau cumpurtare,

Illa s'ammazza e nun sadi cuomu

Fare de megliu ppe re cuntentare.

Su' guai si l'unu e l'autru 'u ddè de core.

Intra ' nu credu 'i zinzulija ffore!

 

Dante Raso

 

Note:

suoru: sorella  accure: bisogna

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

mercoledì 10 dicembre 2025

martedì 9 dicembre 2025

La troppu Spertizza

  Quannu 'u maritu sciarra ccu ra moglie

Quarcunu piglia e dice: chi birbante!

Pperò cce  vo spertizza  m'unu coglie

'E verità chi sunu assai bastante! 

 

Hai vistu mai chi unu ch'edi ciuotu

Se 'mbriga ccu quarcunu ch'edi spertu?

Lu ciuotu lu cerviellu l'hadi vuotu

E, certu nu' è chillu 'e Carlu Albertu!

 

Pperciò tu piglia 'e mogli guerrrezzanti;

Venedi a ddire a su' sperte e, biellu, 

Tutti i mariti, e  mogli sciarrijanti 

Sunu li sperti; e no  chi 'u' dd'ha cerviellu! 

 

Dante Raso

 

Note: sciarriare: litigare bastante: sufficienti

sciarrijanti:  litiganti ciuotu: stupido, ingenuo.

 

 

sabato 6 dicembre 2025

Pavone Gabriele - Marotta Giovanna


 

L'animali feroci

'U serpente, essennu surdu, nun te sente

Si tuni l'abbicini nun te vide,

Ma si te vide, mintetilu 'mmente

Ca illu scappa e, chistu, nullu 'u cride.

  Nun te spagnare si nne vidu unu;

Si' tu chi si' spagnusu; cum'è ognunu. 

 

De 'e  zanzare 'a fimmina è chi morde.

Si tinn'adduni  e tu la vue acchiappare:

Tira lu jatu, 'u' dire cose "lorde";

Tirannu  'u  jatu illa 'u' pò scappare.

Allora 'a pue acchiappare ppe ru nasu; 

Chistu  te l'assicura Dante Rasu...

 

  A vespa è ra cchiù stupida de tutti

Pecchì, quannu te punge, illa more.

Ma si te punge passi juorni brutti;

De ste punture puru sinne more. 

'Na vota 'nu migliaru me pungiaru

Ma ille tuttequante se moriaru!

 

Pagura nun avire d''u liune

Ca a nessunu chistu fa pagura.

 Si vo, te pò mangiare a nnu buccune

E l'ossa  se le rrusica intra  n'ura.

Ma mo te te dicu cumu chistu va:

-'U liune mai 'u truovi a ra città! 

 

De tutti chisti quattru, la zanzara

E' chilla chi n'affrigge  veramente.

A ra città,  daveru è cosa rara

u vidi nu liune e 'nu serpente.

In quantu a ra vespa cce pue dire:

 Vavatinne! e bba fatte benedire!

 

Dante Raso 

 

Note: spagnare: aver paura  spagnusu: pauroso

S'addunare: accorgersi  jatu: fiato

Vavatinne: vattene.  Zanzara: in dialetto conflentese: zampagliune

 

 

 

venerdì 5 dicembre 2025

'U zirrusu

 'Na vota 'na persuna assai zirrusu

Chi ccu a mugliere sempre  se 'mbrigava

Ppe d'ogne picculezza, "lisicusu",

ogn'unu d'u paise, lu chiamava.

 

Mangiannu, ccu a mugliere, 'ntavulinu 

Tagliannu 'na fellazza 'e pane 'e granu, 

Ccu 'nu curtiellu chi avia nu tagliu finu,

 Se taglia, ' nu pochicchiu , a nna manu...

 

 Acchjappa stu curtiellu  e ru jettau

Fore 'a finestra supra 'e 'mpetriate.

Cadiennu, lu curtiellu le  gridau:

Mo viegnu e t'inchiu 'a panza 'e curtellate!

 

Dante Raso 

 

 Note: zirrusu: iroso 'mbrigare: litigare fellazza: una grande fetta

panza: pancia 

giovedì 4 dicembre 2025

Nun pue gabbare tutti

 'Nu certu cammurista s'avantava

D'essere capace a buzzerare

Chin'era chi  cce avia cchi fare,

Sicuru ca a d'ogn'unu "salassava".

 

Avia  nnu modu, chistu, d'operare 

E boglia ca lu"merlu" lu guardava

Nun riuscia mai mu s'addunava 

E pronte sempre era a ru pagare.

 

'Na fimmina, chi a chistu assai odiava

Le disse:  Tu la cruce t'ha sai fare-

A nna botta ncignau ppe ru grastare

E, d'a pagura, i sordi le votau! ...

Dante Raso 

 Note:

S'avantare: vantarsi   S'addunare: accorgersi 

'ncignare : iniziare  pagura: paura

mercoledì 3 dicembre 2025

domenica 30 novembre 2025

Festa di Sant'Andrea

 Sant'ndria porta ra nova ca u sie è de Nicola, l'uotto  de Maria., 'u tridici 'e Lucia, 'u vinticinque d'u Missia.


militari conflentesi


 

lunedì 17 novembre 2025

Nuova carta d'identità


 Entro agosto 2026 sarà obbligatorio rinnovare la carta d'identità.

Non più il formato cartaceo  ma quello digitale.

venerdì 14 novembre 2025

Viernu

 

Viernu.

  Fore jazza c'ha fattu tanta nive

e re pullule su' quantu muccatura.

Lu vientu jujja forte e l'alive 

Su tutte cummegliate addirittura. 

 

Ppe jire a Trazzinu  ccu na vozza

Mu pigli 'n'ugna d'acqua  ppe bbivire,

Ccu sta nivera iu me rumpu 'a crozza 

Si scigulu, e nun vuogliu mo morire.

 

Si vaiju a Cicciuviesciu è pieju assai;

Si cadi llà te sciguli a Pumetta.

 Ccu ra cannata rutta sunu guai;

Mo  duve pigliu l'acqua? Intra 'a barretta? ... 

 

Dante Raso  (Conflenti Sup. 1877-  USA 1977)

 

 Note:  Jazza: nevica pullula: fiocco di neve  maccaturu: fazzoletto

jujja: soffia  da Jujjare   Alive: olive  Cummegliate: coperte

Vozza: brocca  Ugna: unghia.  in questo caso: un po'

nivera: nevicata.

 Trazzinu, Cicciuviesciu, Pumetta  sono delle località di Conflenti Superiore dove si trovavano delle fontane. 

 Delle tre, Cicciuviesciu  non esiste più.

 

 

 

giovedì 13 novembre 2025

''mpiernu e paradisu

 

 

 Mamma m'ha dittu:  

si vue vivere 'mpace e senza guai

figliuma, sienti a mmie,  un te 'nzurare

ca pue  pe tutta a vita  te tocca tribulare.

A fimmina, se sa,   te duna gioia assai 

ma  ad ura chi t'adduni te tradisce

cu ru cuorpu, a mente e ra parola. 

iu rispunnivi: no, mamma iu me 'nzuru 

ca ccu Maria minne  vaju 'mparadisu. 

Passau nu mise cu juri, vasi e abbrazzi

pue u paradisu se cangiau a nu 'mpiernu

e  capiscivi ca mamma avia ragiune. 

 A. Coltellaro 

martedì 11 novembre 2025

Lu pisciajuolu birbante

 C'era nnu pisciajuolu  chi li pisci

Vinniadi, quasi assai; a bommercatu,

E, nn'autru, chi passava juorni lisci

Senza ppemmu vinniadi 'nu carpatu 

Se lamentava: cumu haju 'e fare 

Mu chista gente vene ad accattare.

 

Chistu, 'nu juornu apposta ru pisciaru:

 Cce disse: Me pue dire cumu "fai". 

Forse chi cchiù dde tie, iu vinnu caru.

- O no, rispuse, iu nun vinnu assai-

- Iu dugnu rigalatu, -a bbisognusi-

Chilli chi su' rrestati o su' ffetusi! 

 Dante Raso. 

Note: 

Pisciajuolu: pescivendolo  (in dialetto: pisciaru).

apposta: aspetta  rigalatu: gratis

 

Dialetto.

 Guaddrara : ernia

Guaddrarusu: ernioso.

Guagliune: ragazzo 

lunedì 10 novembre 2025

Dialetto

 cuddrurieddri:  taralli glassati

scuverutu: scoperto

venerdì 7 novembre 2025

termini dialettali

 

adacquare vtr Annacquare; irrigare

ammagare vtr ammaliare; incantare.

anchilonga gambelunga

appagurare o 'mpagurare vtr impaurire.

'U capu-pilatu di Dante Raso

 

 Haju nu figliu ch'è capu-pilatu

Ca tutti i capilli hadi perdutu

 E ddice; Patre, iu sugnu scunsulatu

 Ca lu miu craniu è tuttu scuverutu... 

Mo piensu ca, Tu viecchju, 'u' d'hai cchiù nente

 E, sulu sulu, a mmie hai sulamente. 

 

- Figliu, miu caru, nun ce curpa Diu

 Si lu tue craniu è tuttu scummegliatu.

Tu, certu, piensi 'u cumu "fazzu iu "

'Mo viecchiu tuttu qunantu stroppiatu.

Fina chi muoru, iu, haiu chi mangiare;

E' l'ansietà chi t'ha fattu spinnare! 

 

 Ma mo chi sai ca nun me srve nnente,

Scummettu, figliu caru, ca, a nu mise,

A ssa crozza cce pue fare 'u permanente;

 Senza chi cce mintimu, nue, scummise.

Spinnasti ca sapie ca havie de dare

A 'nu patre, 'ncuna cosa de mangiare!... 

 

 

Note: 

capu pilatu: calvo 

capilli: capelli scuverutu: scoperto 

Scummegliatu: scoperto

crozza: testa 

 

lunedì 3 novembre 2025

Oriundo conflentese


 Argentino di origine conflentese  visita la terra dei nonni.

Lu putigaru

 Alimentari generi vinnia

'Stu putigaru ch'era assai 'nsistente

E quannu 'nu cliente lladi jia.

'Stu putigaru era assai 'nsolente.

 

'Na fimminella è jjuta a fare 'a spisa: 

-Nu pane e nu chilu 'e maccaruni;

L'amidu pemmu stiru nla cammisa

 E chistu è tuttu!...E ...puru dui turruni.

 

- Te serve  pimadoru, li pisilli.

Faggiuoli, le lenticchie, cereale;

Butirru, latte, casu; li fusilli...

- Scostumatu! 'U' bbuogliu  nente! Animale!

 

'Na cliente  'u' bbo stonata. Quannu è jjuta

Mu cumpra tuttu ciò chi domannau,

' Stu putigaru ad illa 'u' lla servuta

E disgustata, nente se cumprau!

 

Dante Raso 

 

Note: 

vinnia : vendeva  putigaru: negoziante.

casu: formaggio 

domenica 2 novembre 2025

Forze armate


 

Lu pipistriellu ('a nuottula)

 Non tutti sannu ca lu pipistriellu 

Tene trent'uottu dienti appizzutati.

Tra tutti l'animali, ha, chistu aggiellu,

'Ntra 'nu pullice quatratu- l'hau ccuntati -

Cientusessantamila- propriu fini-

Capilluzzi chi su' nniuri; no turchini!...

 

Mammiferu, st'aggiellu de la notte-

- De juornu illu 'un bola ca cc'è ssule-

Pagura nun ha mai de 'nu du-botte

Ppecchì, 'na prena, mai ha chiste gule.

Lu pipistrellu  mai sienti cantare

Ma, fa ru latte e, puru, sa bolare.

 

Note: appizzutati: appuntiti  pagura: paura.

dubotte: moschetto 

 

sabato 1 novembre 2025

 Per  il 2 novembre ricordiamo tutti i nostri morti

e diciamo per loro una preghiera. 

venerdì 31 ottobre 2025

'a pippa e ru sigaru

 'Na pippa sbacantata era ccurcata

Supra 'nu tavulinu e, quasi 'ntieri,

'Na cinnerera tutta 'ncinnerata 

De lu patrune, -ch'edi 'nu varvieri- 

Chi 'mbucca ha nnu sigaru  appiccicatu

Ch'è ccinnerusu e bbodi scuotulatu. 

 

Essennu chi tri quarti era fumatu 

Lu posa, pecchì stava ppe mmorire.

A pippa lu guardava dde 'nu latu

E, a nna botta, 'ncignad'a rridire,

Cce disse: iu sugnu viva, mentre tu

De cca a n'autru  pocu 'u cce sii cchiù!

 

'A Pippa 'e l'autru latu se girau

E, dde "nuavu" a ri sigaru fumatu:

- Hai vistu, mo, de tie, cca, cchi rrestau- 

" La cinnerera... e 'nu prosparu  astutatu

Cca, lu " muzzune". pronte l'acchjappau 

E dd'intra 'a pippa sporca cce sputau!... 

 

Note: 

 sbacantare: svuotare curcata:coricata 'ntieri: vicino

cinnerera: ceneriera  'ncinnerata: piena di cenere

varvieri: barbiere    appiccicatu: acceso 

sigaru: zicarru (conflenti)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Incontro


 

lunedì 20 ottobre 2025

Lu Chjacchjarune di Dante Raso.

  Su quattru o cinque juorni chi nun scrivu

E mancu, intra sti juorni,  aju mangiatu 

 Ca de salute buonu 'u' sugnu statu

Pperò ringraziu a chi ca sugnu vivu... 

 

Ieri matina sugnu rispigliatu,

 Circannu de lu liettu mu me lievu

Iu scigulavi 'nterra e, quasi privu

De siensi  rimanivi  stennicchiatu...

 

La miegliu cosa edi pemmu viju

Si staju  miegliu quannu su ccurcatu

Ca pare ca la freve n'ha pigliatu

 E, mu scrivu, ppe d'oje nun me fiju... 

 

Iu, fina a mmoni  'u' dd'aju cumminatu

 Un'acca ca lu miu cerviellu è ppieju

De unu de tri anni. e mmancu lieju

Lu scrittu de 'na manu ch'ha trematu... 

 

Lu miedicu m'ha dittu: Iu nun criju

 Ca tuni veramente sii mmalatu,

- Iu, ccu l'asma, de forza pigliu  jatu

 E appena appena 'mpiedi iu me rieju!... 

 

rispigliatu:svegliato  scigulare: scivolare  stennicchiatu: disteso pemmu viju: di vedere

curcatu:coricato  lieju: leggo jatu:fiato rieju:reggo

mercoledì 8 ottobre 2025

F§Conflenti a Ginevra.


 

Cittadinanza


 Sol, ragazza argentina, ottiene la cittadinanza italiana con l'aiuto del comune di Conflenti.

venerdì 3 ottobre 2025

L'oru duna vista a ri cecati di Dante Raso.

 'Na cuollu- longa- 'nu palu 'e vigna pare -

Tantu edi macra, brutta ed è siccata.

Portadi 'na parucca, e re magare 

Sunu cchiù belle, tantu è transcurata. 

 

Chi vue chi guarda 'na gatta vera ciota

Qual'è Carmela -ca ccussi se chiama -

'N'anchilonga, piedi granni e senza dota,

Quale uomini, a ru munnu, vue mu l'ama- 

 

Ma nu juornu Carmela arricchisciu

 E l'oru  fa parire 'a notte juornu.

Carmela, 'e capuappiedi  se vestiu,

Mo l'amanti juornu e notte le stau 'ntuornu. 

 

 Dante Raso 

 

Note: macra: magra  ciota: stupida. Anchjlonga: dalle gambe lunghe

giovedì 2 ottobre 2025

Bonus per acquisto libri.


 

agevolazioni per le votazioni in Calabria.

 

Elezioni Calabria 2025, Billi: “Agevolazioni di viaggio per i Calabresi residenti all’estero”
Roma, 1 ottobre 2025 – “In vista delle elezioni regionali del 5-6 ottobre prossimi in Calabria, sono state previste agevolazioni sui viaggi per i Calabresi all’estero. In particolare, i Calabresi residenti all’estero godranno di agevolazioni dedicate nei trasporti ferroviari e autostradali.
Per i viaggi ferroviari, Trenitalia offre una tariffa ridotta (Italian Elector) da stazione di confine a seggio, valida con tessera elettorale, cartolina-avviso o attestato consolare, mentre Italo applica uno sconto del 60%. Per entrambi, i biglietti sono utilizzabili dal 26 settembre al 16 ottobre 2025, e per il ritorno serve la tessera elettorale vidimata o una dichiarazione del seggio.
Sulle autostrade, sarà garantita la gratuità del pedaggio su tutta la rete nazionale, sia all’andata sia al ritorno, esibendo i medesimi documenti direttamente al casello.
Rimangono inoltre utilizzabili le altre agevolazioni previste per la generalità degli elettori. Esse includono, per i voli, uno sconto di 40 euro sui voli ITA Airways per raggiungere Lamezia Terme e Reggio Calabria dal 28 settembre al 13 ottobre 2025. Agevolazioni di viaggio sono previste anche per le linee marittime.
Si invitano i connazionali a diffondere queste informazioni per facilitare il voto” – lo comunica l’On. Simone Billi, deputato per la Circoscrizione Estero-Europa e presidente del Comitato sugli Italiani nel Mondo, capogruppo della Lega Salvini Premier in Commissione Esteri.

mercoledì 1 ottobre 2025

Lutto

E' morto a Melbourne Carlo Cimino. Era natro a Conflenti nel 1933.

vocabolario conflentese


 Il libro è consultabile e acquistabile  a Conflenti presso Bartbook di Bartolotta Nicola e  il negozio di fiori di Tina Ferlaino.  L'acquisto può essere fatto  anche presso i canali di vendite on line come Amazon, Feltrinelli ecc.

Albo d'oro dei caduti in guerra.


 

giovedì 7 agosto 2025

mercoledì 6 agosto 2025

martedì 5 agosto 2025

lunedì 4 agosto 2025

Don Giovanni Marotta nuovo rettore del santuario.

 Giovanni Marotta di Conflenti Superiore è il nuovo parroco  del santuario.

Congratulazioni.

 

Coro polifonico.


 

Momenti di poesia.


 

venerdì 1 agosto 2025

martedì 29 luglio 2025

Brutti pensieri

 Brutti pensieri di Dante Raso

 

Ogni  tanto me piace

Mu me vinnu 'u colamaru 

Tanto stu miu core è amaru

 Chi non vo' battere cchiù. 

 

Nun aviennu chillu oggettu,

Ccu ra sula pinna 'mmanu

Nun su' buonu mu baccanu

 Fazzu ccu ru scribbacchiar.

 

 E ce sunu de le vote

Chi  volissi mu me 'mpignu

Colamaru e' stucciu 'e lignu

E ri sordi scialacquar.

 

Ma faciennu tuttu chistu

'Na bravura pue  nun fazzu

 e ppe tantu chi m'ammazzu

 Sempre caju, e caju lla. 

 

 

 mu me vinnu... : di vendermi. colamaru: calamaio  amaru: triste

pinna: penna. fazzu: faccio.  caju: cado 

 

Ogni tanto mi piace 

vendermi il calamaio 

Tanto il mio cuore è triste 

che non vuole battere più.

 

Non avendo quell'oggetto

Con la sola penna in mano

Non son buono a far baccano

con il solo scribacchiar.

 E ci sono delle volte

che vorrei dare in pegno

calamaio e astuccio in legno

e i soldi scialacquare 

 E poi facendo tutto questo

una bravura poi non faccio 

 e qualunque cosa faccio

 sempre cado  e cado là.