sabato 17 gennaio 2015

Giornata del dialetto













L'agùri 'e Capudannu
Lassàmu stare: u scrùsciu (1) d'u prugrèssu,
  ne portàu si, tànte commudità
 ma u cristiànu (2) resta sempre u stèssu
e ru mùnnu 'ccussì sempre sarà!



Quant'anni e capudànni? Tu t'i rìaguli? (3)
A mmie me su' caduti d'a memoria
sparamu  bumme, trik-trak e furguli
ed ara fine resta ssulu a boria! (4)



 L'annata ch'è passata, senza paga (5)
a secutàmu (6) nue, cumu nu cane,
ma l'annata c'arriva cchi ne raga? (7)
'U cuminciàmu a bìdar’e domane!



Eccu c'a notte d'u trentùnu torna
 non appene chi sona menzannotte
dicìm'e l'annu vìacchiu pesta e corne,
e ru cacciàmu fore  a furi'e botte! (8)



Diàvuli su' fore e Muncipìaddu (9)
 nue stamu intra, commudi e sicùri
trusciàmu (10) all'annu nùavu ch'è cchiu' bìaddu
 pue n'abbrazzàmu e ne dunàmu aguri!



E ccu chire parole, sempre guale:
felicità, serenità”, avunnànza;
ma u cristianu è nu bùanu gramàle
chi penza ssulu a se inchìre a panza



se crida, chi lu vijadi benedittu,
ca po' cammiàre (11) vita e nun capìscia
ca   chiddu chi succèda è tuttu scrittu
ed iddu è sempre nu verme chi striscia!


Va agurànn'a salùte:  oj' è nu lussu!
Nu' sse capìscia mai quànnu ne lassa!
 Mu se sta citu e s’attippa ru mussu (12)
sinnò u cuvèrnu cce minta na tassa! 



Cce su' ru lupu, u curzùn'e  ra vurpe
furba, ch' intra ssu munnu a tutti frica,
perciò nu' dare all'annu tutt'e curpe,
prima de agìre penza na muddìca!


A dire u veru sempre ciùatu fùasti
e nun t'adduni 'ntra ssa notte scura
ch'è n'atr'annu chi pùarti supra i cùasti (13)
e chista vita troppu pocu dura!



Ccussì n'atr'annu. Oramai se usa:
ccu furguli e bummette a chistu spàri,
 perzuasu (14) ca è l'annata cuvatùsa, (15)
ed ammèce  sì tu ca nun te 'mpari! 



Ssa  vita nostra ud'è u supermecatu
dduve chiddu chi vùe te pigli e scìagli
 su' tròppu i furbi, tu rìasti  fricatu.
 Nun penzare ca vanu avant'i mìagli!

                                               Gaspare Caputo (Martirano Lombardo)






NOTE
  1. Scrùsciu = rumore, fracasso, chiasso (dal gotico Krjustan). Qui si intende come entusiasmo per le novità
  2. Cristiànu = uomo qualunque o umanità (greco christianòs, lat. Christianus “uomo battezzato)
  3. Rìaguli = qui è inteso come quantificare, rendersi conto
  4. Boria = presunzione, superbia (antico ted. Burjan o dal lat. Vapor - vaporea - vorea - borea)
  5. senza paga = senza alcun riconoscimento.
  6. Secutàmu = inseguire verbo intens. Dal latino sequor
  7. raga = portare, recare (lat. recare)
  1. botte = qui è inteso come rumore provocato in vario modo (lat. batuo = battere)
  1. Diavulu e Muncipìaddu = diavolo e Mongibello (vulcano Etna mons-gabal = monte monte o Mulciber (qui ignem mulcet - che placa il fuoco), miscela altamente esplosiva perchè si credeva che il terremoto dipendesse da forze sotterranee.
  1. Trusciàmu o Strusciamu = brindiamo facendo urtare i bicchieri cin - cin
  1. Cammiare = cambiare o cangiare che nel nostro dialetto diventa canciare.(dal gr. Kambein girare attorno)
  1. (11)Attippare u mussu = chiudere, tappare la bocca -
  1. (12) Cùasti = inteso come groppone
  1. Perzuasu= convinto
  1. Cuvatusu = stantìo, guasto (di solito rif

Nessun commento: